De ce nu ne mulțumim cu ce avem?! De ce tindem să „poftim” la mai mult, la ceva diferit, la ceva ce este la fel, doar că nu ne aparține?! Ne batem joc de propriile alegeri! Ne călcăm în picioare demnitatea și deciziile...
Dacă ai deja ceea ce ți-ai dorit, de ce vrei altceva, de ce vrei mai mult?! Cum mai poți avea tăria să privești ochii persoanei care îți este alături, știind că și-a pus toată încrederea în tine, iar tu ești gata să dai porumbelul din mână pentru cioara de pe gard?! De ce complici și distrugi totul?! Dacă simți că ceea ce ai nu mai este suficient, că nu mai semnifică ce a semnificat la început, renunță! Eliberează un suflet, nu-l mânji cu neloialitate! De ce să uzezi ceva, când îl poți eliberă, fără urme sau răni care pot lăsa cicatrici?!
Partea cea mai proastă este că după ce fapta este făcută, după ce ți-ai călcat în picioare propria alegere și demnitatea, o cataloghezi ca fiind o greșeală, te scuzi și pari să regreți. Dar nu, nu este așa! O alegere, odată luată cu întregu-ți consimțământ, nu se mai poate numi greșeală! Atunci, pe lângă ceea ce ești deja, mai devii și laș/ă!
Am auzit varianta că este mai ușor să obții iertare, decât permisiune, astfel că oamenii ajung să se înșele între ei, din acest motiv. O prostie mai mare nici că există! Nu ai avea nevoie de permisiunea cuiva pentru a înșela și nu ai avea nici instinctul să o faci, dacă acea persoană ar reprezenta ceva pentru tine. De ce să stai undeva unde nu-ți este locul, când poți fi liber peste tot?!
Nu renunța la cineva care este dispus să ți se dedice în întregime, pentru o poftă prostească și care nu mai poate fi reparată!
Respectă-te pe tine și deciziile pe care le iei, deoarece persoana care îți este alături este tot o decizie luată de tine, iar la timpul respectiv, părea o decizie bună, de ce să acționezi orbește, când tot ceea ce ai nevoie este chiar lângă tine?!
Să înșeli este ușor, încearcă ceva mai provocator, rămâi fidel/ă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu